Data aparitiei: 21.06.2012
Procedurile ce vor guverna procesele civile
Începând cu data de 1 septembrie 2012, justiția va experimenta un nou sistem procedural în fața instanțelor de judecată. Un sistem reformator și inovator, care, cel puțin la nivel teoretic, are un potențial extraordinar în sensul corectării unor deficiențe ce au funcționat până acum. Din păcate, până la momentul în care realmente va începe să funcționeze, având în vedere că în prima fază cele două coduri de procedură civilă vor funcționa în paralel, vom avea în față o perioadă tranzitorie de natură a încărca și mai mult timpul și spațiul și așa redus al instanțelor de judecată.
Avocat Mihaela Bădescu
Dacă până la 1 septembrie 2012 modul în care se derulează procesele sub imperiului actualului Cod de Procedură Civilă se caracterizează prin incertitudine, imprevizibilitate, potențial de interpretare a normelor procedurale și de utilizare în scopul lărgirii timpilor de soluționare a dosarelor de către partea interesată, dacă actualul sistem a dat naștere dictonului conform căruia „în România e bine să fii debitor”, noile reguli procedurale își propun, și sperăm că va și reuși, să înlăture o serie de necunoscute în cadrul procesului civil.
Introducerea unei acțiuni în pretenții, indiferent de calea procedurală aleasă – drept comun, Ordonanța de plată, Somație de plată- urmează conform actualei proceduri în curs, pe cât de simplu, pe atât de impredictibil: acțiunea se depune la registratura instanței competente de către reclamant, personal sau prin mandatar, iar judecătorul de serviciu sau persoana desemnată a primi aceste cereri, privind acțiunea, îi dă un număr de dosar, urmând ca prin intermediul computerului să fie repartizat aleatoriu la un complet și să primească un termen de judecată.
Acest termen de judecată poate fi de o săptămână sau de un an. E adevărat, în cazurile în care acțiunile sunt prevăzute ca fiind urgente, se pot face cereri de preschimbare de termen, de obicei admise. Atât OUG 119/2007 privind Ordonanța de plată, cât și OG 5/2001 privind Somația de plată, sunt proceduri ce se judecă cu celeritate, doar că există, așa cum am mai arătat, alte condiții de admisibilitate care îngreunează utilizarea lor.
După depunerea acțiunii, aceasta se comunica debitorului-pârât, care, cu minim 5 zile înainte de primul termen de judecată are obligația de a depune întâmpinare, ceea ce se și întâmplă în practică. Dacă nu cumva se solicită termen pentru lipsa de apărare, sau dacă administratorul, care e și asociat unic al persoanei juridice, nu și-a rupt piciorul și a stat 3 luni, conform unor acte medicale emise de medicul de familie, în ghips, sau dacă nu cumva termenul aleatoriu a fost de o săptămână și procedura de citare, care trebuie să fie cu minim 5 zile înainte, nu e legală și chiar dacă s-a trecut de momentul întâmpinării, administrării de probe și tuturor celorlalte incidente procedurale, se ajunge la faza judecății efective, când, dacă ai ghinionul de a fi la judecătorie și vrei să te judeci-adică să finalizezi dosarul pentru ca instanța să rămână în pronunțare și să emită o solutie- trebuie să aștepți să-ți vină rândul, conform numărului de ordine de pe lista dosarelor de la acea instanță. Din practică, acest lucru poate însemna să-ți bei cafeaua de dimineață în camera avocaților, prânzul la automatul de sandwich-uri din hol, și poate o cină frugală, și de care nu-ți mai arde, la birou.
Noul Cod de Procedură Civilă
Noul Cod de Procedură Civilă reglementează o procedură de natură a simplifica anumite aspecte: la momentul depunerii acțiunii principale, reclamantul (creditorul) va obține un număr de dosar, ce va fi distribuit aleatoriu unui complet de judecată. Completul de judecată va verifica dacă acțiunea îndeplinește toate condițiile procedurale, și dacă nu le îndeplinește înștiințează reclamantul să le acopere în termen de 10 zile de la data comunicării lor, sub sancțiunea anulării cererii. Când sunt îndeplinite toate cerințele legale, cererea este comunicată pârâtului, care în 25 de zile de la primire trebuie să depună întâmpinare. Întâmpinarea se comunică reclamantului, care are la dispoziție 10 zile să facă răspuns la întâmpinare, însă, în paralel, instanța dispune stabilirea termenului de judecată, ce nu poate fi mai mare de 60 de zile. Până la primul termen fixat, instanța poate dispune citarea pârâtului la interogatoriu sau alte măsuri pentru administrarea probelor, așa cum reies din acțiune și întâmpinare, precum și orice alte măsuri necesare pentru desfășurarea procesului, cum ar fi măsuri asiguratorii, aspecte care vor avea ca efect mult scurtarea proceselor.
O noutate absolută o reprezintă regula conform căreia în fața primei instanțe cercetarea procesului se desfășoară în Camera de Consiliu, dacă legea nu prevede altfel. Pe actualul Cod de Procedură Civilă, ședințele trebuiau să fie prin excelență publice, cu excepția cazului în care era vorba de anumite acțiuni prevăzute a fi judecate în Camera de Consiliu, pentru a se evita publicitatea acestora, și eventuala prejudiciere a pârâtului (de exemplu, acțiunile în anularea hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor, era prevăzută a se judeca în Camera de Consiliu, așa cum ordonanțele președințiale, sau poprirea asiguratorie sunt prevăzute a se judeca în Camera de Consiliu). Actualmente, judecata în Camera de Consiliu, în prezența doar a părților și a celor aflați în legătură cu dosarul respectiv, a devenit regulă. Abia când judecătorul se socotește lămurit declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică.
O altă noutate este aceea că listele dosarelor aflate în ședință într-o zi la un anumite complet, trebuie să cuprindă și intervalul orar în care se preconizează a fi discutate, iar dosarele în care sunt prezenți avocați sau consilieri juridici, au prioritate. Este o prevedere care va salva mult timp pierdut pe holurile tribunalelor și care personal mi se pare foarte binevenită.
Conform noului Cod de Procedură Civilă, amânarea judecății pentru lipsa de apărare va putea fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei. Evident însă, că lipsa de apărare își va pierde din utilizarea dată până la acest moment. Acest lucru se va întâmpla și datorită faptului că la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părților, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere. Prin urmare, părțile vor putea cere termen pentru lipsa de apărare doar în situații justificate și neprevăzute.
Un ultim aspect demn de a fi menționat este regimul probei cu înscrisuri între profesioniști. Noul Cod de Procedură Civilă impune reguli speciale pentru aceste categorii de raporturi juridice, reformulate și adaptate noilor circumstanțe ale desfășurării activităților comerciale, diferite de prevederile fostului Cod Comercial. Astfel înscrisurilor sub semnătură privată întocmite de profesioniști nu li se aplică regimul aplicabil acestora în cazul litigiilor dintre neprofesioniști, care cunosc niște restricții. Codul prevede în foma ce va intra în vigoare în septembrie că, înscrisul nesemnat, dar utilizat în mod obișnuit în exercițiul activității unei întreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului său, cu excepția cazului în care legea impune forma scrisă pentru însăși dovedirea actului juridic. De asemenea se stabilește că înscrisul sub semnătură privată întocmit în exercițiul activității unei întreprinderi este prezumat a fi fost făcut la data consemnată în cuprinsul său, caz în care data înscrisului sub semnătură privată poate fi combătută cu orice mijloc de probă, iar dacă nu are dată se poate stabili prin orice mijloc de probă.
Acestea sunt pe scurt noile proceduri ce vor guverna procesele civile începute după data de 1 septembrie 2012. Cum se vor implementa în practică, vom vedea la sfârșitul acestei veri.
AUTOR: Avocat Mihaela Badescu
SURSA: Finante & Afaceri
Începând cu data de 1 septembrie 2012, justiția va experimenta un nou sistem procedural în fața instanțelor de judecată. Un sistem reformator și inovator, care, cel puțin la nivel teoretic, are un potențial extraordinar în sensul corectării unor deficiențe ce au funcționat până acum. Din păcate, până la momentul în care realmente va începe să funcționeze, având în vedere că în prima fază cele două coduri de procedură civilă vor funcționa în paralel, vom avea în față o perioadă tranzitorie de natură a încărca și mai mult timpul și spațiul și așa redus al instanțelor de judecată.
Avocat Mihaela Bădescu
Dacă până la 1 septembrie 2012 modul în care se derulează procesele sub imperiului actualului Cod de Procedură Civilă se caracterizează prin incertitudine, imprevizibilitate, potențial de interpretare a normelor procedurale și de utilizare în scopul lărgirii timpilor de soluționare a dosarelor de către partea interesată, dacă actualul sistem a dat naștere dictonului conform căruia „în România e bine să fii debitor”, noile reguli procedurale își propun, și sperăm că va și reuși, să înlăture o serie de necunoscute în cadrul procesului civil.
Introducerea unei acțiuni în pretenții, indiferent de calea procedurală aleasă – drept comun, Ordonanța de plată, Somație de plată- urmează conform actualei proceduri în curs, pe cât de simplu, pe atât de impredictibil: acțiunea se depune la registratura instanței competente de către reclamant, personal sau prin mandatar, iar judecătorul de serviciu sau persoana desemnată a primi aceste cereri, privind acțiunea, îi dă un număr de dosar, urmând ca prin intermediul computerului să fie repartizat aleatoriu la un complet și să primească un termen de judecată.
Acest termen de judecată poate fi de o săptămână sau de un an. E adevărat, în cazurile în care acțiunile sunt prevăzute ca fiind urgente, se pot face cereri de preschimbare de termen, de obicei admise. Atât OUG 119/2007 privind Ordonanța de plată, cât și OG 5/2001 privind Somația de plată, sunt proceduri ce se judecă cu celeritate, doar că există, așa cum am mai arătat, alte condiții de admisibilitate care îngreunează utilizarea lor.
După depunerea acțiunii, aceasta se comunica debitorului-pârât, care, cu minim 5 zile înainte de primul termen de judecată are obligația de a depune întâmpinare, ceea ce se și întâmplă în practică. Dacă nu cumva se solicită termen pentru lipsa de apărare, sau dacă administratorul, care e și asociat unic al persoanei juridice, nu și-a rupt piciorul și a stat 3 luni, conform unor acte medicale emise de medicul de familie, în ghips, sau dacă nu cumva termenul aleatoriu a fost de o săptămână și procedura de citare, care trebuie să fie cu minim 5 zile înainte, nu e legală și chiar dacă s-a trecut de momentul întâmpinării, administrării de probe și tuturor celorlalte incidente procedurale, se ajunge la faza judecății efective, când, dacă ai ghinionul de a fi la judecătorie și vrei să te judeci-adică să finalizezi dosarul pentru ca instanța să rămână în pronunțare și să emită o solutie- trebuie să aștepți să-ți vină rândul, conform numărului de ordine de pe lista dosarelor de la acea instanță. Din practică, acest lucru poate însemna să-ți bei cafeaua de dimineață în camera avocaților, prânzul la automatul de sandwich-uri din hol, și poate o cină frugală, și de care nu-ți mai arde, la birou.
Noul Cod de Procedură Civilă
Noul Cod de Procedură Civilă reglementează o procedură de natură a simplifica anumite aspecte: la momentul depunerii acțiunii principale, reclamantul (creditorul) va obține un număr de dosar, ce va fi distribuit aleatoriu unui complet de judecată. Completul de judecată va verifica dacă acțiunea îndeplinește toate condițiile procedurale, și dacă nu le îndeplinește înștiințează reclamantul să le acopere în termen de 10 zile de la data comunicării lor, sub sancțiunea anulării cererii. Când sunt îndeplinite toate cerințele legale, cererea este comunicată pârâtului, care în 25 de zile de la primire trebuie să depună întâmpinare. Întâmpinarea se comunică reclamantului, care are la dispoziție 10 zile să facă răspuns la întâmpinare, însă, în paralel, instanța dispune stabilirea termenului de judecată, ce nu poate fi mai mare de 60 de zile. Până la primul termen fixat, instanța poate dispune citarea pârâtului la interogatoriu sau alte măsuri pentru administrarea probelor, așa cum reies din acțiune și întâmpinare, precum și orice alte măsuri necesare pentru desfășurarea procesului, cum ar fi măsuri asiguratorii, aspecte care vor avea ca efect mult scurtarea proceselor.
O noutate absolută o reprezintă regula conform căreia în fața primei instanțe cercetarea procesului se desfășoară în Camera de Consiliu, dacă legea nu prevede altfel. Pe actualul Cod de Procedură Civilă, ședințele trebuiau să fie prin excelență publice, cu excepția cazului în care era vorba de anumite acțiuni prevăzute a fi judecate în Camera de Consiliu, pentru a se evita publicitatea acestora, și eventuala prejudiciere a pârâtului (de exemplu, acțiunile în anularea hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor, era prevăzută a se judeca în Camera de Consiliu, așa cum ordonanțele președințiale, sau poprirea asiguratorie sunt prevăzute a se judeca în Camera de Consiliu). Actualmente, judecata în Camera de Consiliu, în prezența doar a părților și a celor aflați în legătură cu dosarul respectiv, a devenit regulă. Abia când judecătorul se socotește lămurit declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică.
O altă noutate este aceea că listele dosarelor aflate în ședință într-o zi la un anumite complet, trebuie să cuprindă și intervalul orar în care se preconizează a fi discutate, iar dosarele în care sunt prezenți avocați sau consilieri juridici, au prioritate. Este o prevedere care va salva mult timp pierdut pe holurile tribunalelor și care personal mi se pare foarte binevenită.
Conform noului Cod de Procedură Civilă, amânarea judecății pentru lipsa de apărare va putea fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei. Evident însă, că lipsa de apărare își va pierde din utilizarea dată până la acest moment. Acest lucru se va întâmpla și datorită faptului că la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părților, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere. Prin urmare, părțile vor putea cere termen pentru lipsa de apărare doar în situații justificate și neprevăzute.
Un ultim aspect demn de a fi menționat este regimul probei cu înscrisuri între profesioniști. Noul Cod de Procedură Civilă impune reguli speciale pentru aceste categorii de raporturi juridice, reformulate și adaptate noilor circumstanțe ale desfășurării activităților comerciale, diferite de prevederile fostului Cod Comercial. Astfel înscrisurilor sub semnătură privată întocmite de profesioniști nu li se aplică regimul aplicabil acestora în cazul litigiilor dintre neprofesioniști, care cunosc niște restricții. Codul prevede în foma ce va intra în vigoare în septembrie că, înscrisul nesemnat, dar utilizat în mod obișnuit în exercițiul activității unei întreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului său, cu excepția cazului în care legea impune forma scrisă pentru însăși dovedirea actului juridic. De asemenea se stabilește că înscrisul sub semnătură privată întocmit în exercițiul activității unei întreprinderi este prezumat a fi fost făcut la data consemnată în cuprinsul său, caz în care data înscrisului sub semnătură privată poate fi combătută cu orice mijloc de probă, iar dacă nu are dată se poate stabili prin orice mijloc de probă.
Acestea sunt pe scurt noile proceduri ce vor guverna procesele civile începute după data de 1 septembrie 2012. Cum se vor implementa în practică, vom vedea la sfârșitul acestei veri.
AUTOR: Avocat Mihaela Badescu
SURSA: Finante & Afaceri