Data aparitiei: 09.06.2016
Ca orice lege care se respectă, încă din primele luni de viață, și legea dării în plată urmează a fi ajustată, acolo unde croitorii au tăiat fără să măsoare bine!
Prezentul demers însă, nu se vrea vreo analiză tehnico-științifică a Legii nr. 77/2016, ci doar un rezumat care să poată fi utilizat ca ”Mic ghid al Dării în plată”, o serie de Q&A care să răspundă oricăror întrebări pe care, orice consumator și le-ar putea pune legat de noua procedură.
1. Prin urmare, începutul trebuie să fie legat de esența legii: în ce situație se aplică legea dării în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite?
Legea poate fi invocată de consumatorii care au încheiat un contract de credit cu o instituție de credit sau o instituție financiară nebancară.
Legea mai poate fi invocată de consumatori și atunci când instituția de credit sau instituția financiară nebancară au cesionat creanțele izvorâte din contractul de împrumut către terți.
2. Cine sunt ”consumatorii” care pot invoca legea?
Persoanele fizice care au contractat împrumuturi;
Grupul de persoane fizice care acționează în alte scopuri decât acelea ce pot fi calificabile ca lucrative.
Nu în ultimul rând, legea poate fi invocată și garanții ipotecari sau coplătitorii consumatorului.
3. Există excepții exprese de la aplicarea Legii nr. 77/2016?
Creditele acordate prin programul ”Prima Casă” sunt în mod expres exceptate de la posibilitatea de a beneficia de darea în plată în vederea stingerii lor.
4. Ce datorii se sting în urma dării în plată a unui imobil prin invocarea Legii nr. 77/2016?
Prin derogare de la dreptul comun, darea în plată în temeiul Legii nr. 77/2016 stinge datoria principală (restul de credit rămas de achitat așa cum este el constatat la momentul activării dispozițiilor legale) și tot ceea ce înseamnă accesorii (orice dobânzi, penalități sau dezdăunări prevăzute în contract).
5. Ce credite pot fi stinse prin darea în plată?
Pentru a putea invoca stingerea datoriei prin darea în plată în temeiul Legii nr. 77/2016, creditul trebuie să îndeplinească două condiții cumulative:
a. Suma împrumutată să fie de maxim 250.000 Euro.
Este vorba de cuantumul creditului, așa cum apare în contract, și se calculează prin raportare la cursul de schimb leu/euro (sau a monedei în care s-a realizat împrumutul/euro) stabilit de BNR pentru ziua perfectării contractului.
b. suma împrumutată a fost contractată cu scopul de a achiziționa/construi/extinde/moderniza/reabilita un imobil cu destinație locuință
Sau
suma împrumutată e garantată cu unul sau mai multe imobile având destinația locuință (sunt ipotecate în favoarea creditorului)
6. Ce se dă în plată?
În vederea stingerii datoriei se dă în plată imobilul/imobilele ipotecate în favoarea creditorului, indiferent de valoarea acestora.
Astfel, dacă valoarea imobilului/imobilelor este mult mai mică decât valoarea datoriei (credit+dobânzi+penalități etc.), prin darea în plată se stinge toată datoria.
Dacă valoarea imobilului/imobilelor este mult superioară datoriei curente, se stinge datoria integral, fără ca împrumutatul să primească înapoi surplusul de valoare. De aceea calculul de oportunitate al aplicării acestei proceduri trebuie să aibă în valoare eficiența financiară a acesteia.
7. Există vreo altă condiție specială cu privire la stingerea unui credit și a accesoriilor sale prin dare în plată?
Înafara condițiilor privind calitatea părților (să avem raport juridic de împrumut între consumator și instituțiile de audit, instituție financiară nebancară sau cesionari ai acestora), creditul să nu fi fost mai mare de 250.000 Euro, să fie ori credit ipotecar ori credit (cu garanție imobiliară - cu un imobil cu destinația locuință), să nu fie credit contractat prin programul Prima Casă, există și condiția specială ca, persoana (consumatorul) care solicită achitarea datoriei prin darea în plată, să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea Legii nr. 77/2016.
8. Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze un consumator care dorește să-și achite datoria prin darea în plată?
a. Să evalueze oportunitatea și eficiența procedurii
b. Să se asigure că îndeplinește toate condițiile pentru a beneficia de această lege
c. Să transmită creditorului, prin executor judecătoresc, avocat sau notar, o notificare prin care să-i aducă la cunoștință acestuia: decizia de a-i transmite dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat în vederea stingerii datoriei; detalii referitoare la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a dării în plată; intervalul orar din două zile diferite și Notariatul la care reprezentantul legal al creditorului se poate prezenta în vederea semnării contractului translativ de proprietate (minim după 30 zile de la data notificării).
d. Comunicarea – spre știința – a tuturor persoanelor fizice/juridice care au vreo legătură cu contractul de credit (de exemplu: notificarea se comunică și sucursalei băncii la care s-a semnat contractul de credit; în cazul în care există popriri pe cont – băncii la care sunt deschise conturile debitorului; în cazul în care există popriri pe salariu – angajatorului; în cazul în care s-a demarat executarea silită – executorului etc.
9. Care este efectul notificării?
Notificarea are ca efect suspendarea dreptului creditorului de a solicita/executa creanța/rata de la debitor/codebitor sau garanție.
10. Creditorul este obligat să se prezinte la notar pentru semnarea vânzării?
Creditorul poate contesta, în 10 zile de la comunicare, admisibilitatea cererii de dare în plată, la judecătoria din circumscripția de domiciliu al consumatorului, urmând ca în caz de admitere a contestației (adică instanța constată că cererea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate enumerate la punctul 2-7 din prezentul ghid) creditorul să reia procedurile de recuperare a creditului.
După rămânerea definitivă a hotărârii prin care se respinge contestația creditorului, acesta e obligat să se prezinte la notar, în caz contrar debitorul putând cere instanței să constate că datoria sa s-a stins prin dare în plată, printr-o acțiune scutită de taxă de timbru.
11. Care sunt costurile dării în plată?
Așa cum menționam la începutul acestui ghid, legea urmează să fie modificată pe aceste aspecte. Este cett însă că debitorul este cel care suportă costurile: avocatului/notarului/executorului pentru comunicarea notificării, taxele notariale aferente transferului de proprietate și impozitul pe venit, calculat la valoarea datoriei la momentul dării în plată.
Urmează ca prin modificările ce urmează a se aduce, consumatorii care vor fi încadrabili în categoria „cazuri sociale”, în sensul că dau în plată unicul lor imobil, ce constituie locuinta familiei, să fie scutiți de plata impozitului pe venit.
AUTOR: Avocat Mihaela Badescu
SURSA: Legal Magazin
Prezentul demers însă, nu se vrea vreo analiză tehnico-științifică a Legii nr. 77/2016, ci doar un rezumat care să poată fi utilizat ca ”Mic ghid al Dării în plată”, o serie de Q&A care să răspundă oricăror întrebări pe care, orice consumator și le-ar putea pune legat de noua procedură.
1. Prin urmare, începutul trebuie să fie legat de esența legii: în ce situație se aplică legea dării în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite?
Legea poate fi invocată de consumatorii care au încheiat un contract de credit cu o instituție de credit sau o instituție financiară nebancară.
Legea mai poate fi invocată de consumatori și atunci când instituția de credit sau instituția financiară nebancară au cesionat creanțele izvorâte din contractul de împrumut către terți.
2. Cine sunt ”consumatorii” care pot invoca legea?
Persoanele fizice care au contractat împrumuturi;
Grupul de persoane fizice care acționează în alte scopuri decât acelea ce pot fi calificabile ca lucrative.
Nu în ultimul rând, legea poate fi invocată și garanții ipotecari sau coplătitorii consumatorului.
3. Există excepții exprese de la aplicarea Legii nr. 77/2016?
Creditele acordate prin programul ”Prima Casă” sunt în mod expres exceptate de la posibilitatea de a beneficia de darea în plată în vederea stingerii lor.
4. Ce datorii se sting în urma dării în plată a unui imobil prin invocarea Legii nr. 77/2016?
Prin derogare de la dreptul comun, darea în plată în temeiul Legii nr. 77/2016 stinge datoria principală (restul de credit rămas de achitat așa cum este el constatat la momentul activării dispozițiilor legale) și tot ceea ce înseamnă accesorii (orice dobânzi, penalități sau dezdăunări prevăzute în contract).
5. Ce credite pot fi stinse prin darea în plată?
Pentru a putea invoca stingerea datoriei prin darea în plată în temeiul Legii nr. 77/2016, creditul trebuie să îndeplinească două condiții cumulative:
a. Suma împrumutată să fie de maxim 250.000 Euro.
Este vorba de cuantumul creditului, așa cum apare în contract, și se calculează prin raportare la cursul de schimb leu/euro (sau a monedei în care s-a realizat împrumutul/euro) stabilit de BNR pentru ziua perfectării contractului.
b. suma împrumutată a fost contractată cu scopul de a achiziționa/construi/extinde/moderniza/reabilita un imobil cu destinație locuință
Sau
suma împrumutată e garantată cu unul sau mai multe imobile având destinația locuință (sunt ipotecate în favoarea creditorului)
6. Ce se dă în plată?
În vederea stingerii datoriei se dă în plată imobilul/imobilele ipotecate în favoarea creditorului, indiferent de valoarea acestora.
Astfel, dacă valoarea imobilului/imobilelor este mult mai mică decât valoarea datoriei (credit+dobânzi+penalități etc.), prin darea în plată se stinge toată datoria.
Dacă valoarea imobilului/imobilelor este mult superioară datoriei curente, se stinge datoria integral, fără ca împrumutatul să primească înapoi surplusul de valoare. De aceea calculul de oportunitate al aplicării acestei proceduri trebuie să aibă în valoare eficiența financiară a acesteia.
7. Există vreo altă condiție specială cu privire la stingerea unui credit și a accesoriilor sale prin dare în plată?
Înafara condițiilor privind calitatea părților (să avem raport juridic de împrumut între consumator și instituțiile de audit, instituție financiară nebancară sau cesionari ai acestora), creditul să nu fi fost mai mare de 250.000 Euro, să fie ori credit ipotecar ori credit (cu garanție imobiliară - cu un imobil cu destinația locuință), să nu fie credit contractat prin programul Prima Casă, există și condiția specială ca, persoana (consumatorul) care solicită achitarea datoriei prin darea în plată, să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea Legii nr. 77/2016.
8. Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze un consumator care dorește să-și achite datoria prin darea în plată?
a. Să evalueze oportunitatea și eficiența procedurii
b. Să se asigure că îndeplinește toate condițiile pentru a beneficia de această lege
c. Să transmită creditorului, prin executor judecătoresc, avocat sau notar, o notificare prin care să-i aducă la cunoștință acestuia: decizia de a-i transmite dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat în vederea stingerii datoriei; detalii referitoare la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a dării în plată; intervalul orar din două zile diferite și Notariatul la care reprezentantul legal al creditorului se poate prezenta în vederea semnării contractului translativ de proprietate (minim după 30 zile de la data notificării).
d. Comunicarea – spre știința – a tuturor persoanelor fizice/juridice care au vreo legătură cu contractul de credit (de exemplu: notificarea se comunică și sucursalei băncii la care s-a semnat contractul de credit; în cazul în care există popriri pe cont – băncii la care sunt deschise conturile debitorului; în cazul în care există popriri pe salariu – angajatorului; în cazul în care s-a demarat executarea silită – executorului etc.
9. Care este efectul notificării?
Notificarea are ca efect suspendarea dreptului creditorului de a solicita/executa creanța/rata de la debitor/codebitor sau garanție.
10. Creditorul este obligat să se prezinte la notar pentru semnarea vânzării?
Creditorul poate contesta, în 10 zile de la comunicare, admisibilitatea cererii de dare în plată, la judecătoria din circumscripția de domiciliu al consumatorului, urmând ca în caz de admitere a contestației (adică instanța constată că cererea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate enumerate la punctul 2-7 din prezentul ghid) creditorul să reia procedurile de recuperare a creditului.
După rămânerea definitivă a hotărârii prin care se respinge contestația creditorului, acesta e obligat să se prezinte la notar, în caz contrar debitorul putând cere instanței să constate că datoria sa s-a stins prin dare în plată, printr-o acțiune scutită de taxă de timbru.
11. Care sunt costurile dării în plată?
Așa cum menționam la începutul acestui ghid, legea urmează să fie modificată pe aceste aspecte. Este cett însă că debitorul este cel care suportă costurile: avocatului/notarului/executorului pentru comunicarea notificării, taxele notariale aferente transferului de proprietate și impozitul pe venit, calculat la valoarea datoriei la momentul dării în plată.
Urmează ca prin modificările ce urmează a se aduce, consumatorii care vor fi încadrabili în categoria „cazuri sociale”, în sensul că dau în plată unicul lor imobil, ce constituie locuinta familiei, să fie scutiți de plata impozitului pe venit.
AUTOR: Avocat Mihaela Badescu
SURSA: Legal Magazin