Data aparitiei: 11.03.2013
Modificari aparute in procedurile de recuperare a creantelor
Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de Procedura Civila, au fost abrogate O.G. 5/2001 privind somatia de plata si O.U.G. 119/2007 privind ordonanta de plata, reglementandu-se sub denumirea de “ordonanta de plata“, ca unica procedura simplificata si urgenta. Ca si pana acum, procedura simplificata a ordonantei de plata poate fi utilizata numai in cazul creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani care sa rezulte din executarea unor contracte, sa fie constatate printr-un inscris ori determinate conform unui statut, si care sa fie insusite de parti prin semnatura sau alt mod admis de lege. Aceasta procedura nu este aplicabila in cazul in care debitorul se afla in insolventa, in aceasta situatie fiind necesara inscrierea la masa credala. Neindeplinirea uneia dintre aceste conditii, va duce la respingerea ordonantei de plata ca neintemeiata, astfel ca promovarea in instanta a unei cereri intemeiate pe titlul IX din noul cod de procedura civila trebuie sa fie facuta dupa analizarea in amanunt a spetei si verificarea indeplinirii conditiilor exprese de admisibilitate, precum si a capacitatii inscrisurilor aflate la dispozitie de a proba indeplinirea acestor conditii si a temeiniciei cererii.
Trebuie mentionat ca inscrisurile sunt singurele probe admise in cadrul acestei proceduri.
Noutatea intervenita in noua reglementare se refera la introducerea unei proceduri prealabile, inexistenta in reglementarea anterioara. Astfel, daca pana la intrarea in vigoare a noului cod de procedura civila o cerere intemeiata pe O.G. 5/2001 sau pe O.U.G. 119/2007 putea fi, la orice moment introdusa in instanta, conform noii reglementari este necesara formularea unei unei somatii, care are pe de-o parte rol de ultimatum, iar pe de alta parte are rol interuptiv de prescriptie. Prin somatia comunicata prin executor judecatoresc sau prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, creditorul ii pune in vedere debitorului sa achite creanta in termen de 15 zile de la notificare, urmand ca in cazul in care debitorul nu se conformeaza, sa se deschida calea ordonantei de plata. Procedura prelabila a somatiei nu este acelasi lucru cu fosta procedura de conciliere, care de altfel nici nu era obligatorie inainte de promovarea unei actiuni ce avea ca obiect una din procedurile speciale in vigoare inainte de 15 februarie, caci debitorul nu e invitat sa participe la o intalnire in cadrul careia sa se negocieze o cale de rezolvare a litigiului. Somatia reprezinta doar o notificare ce va avertiza debitorul rau platnic de iminenta unei cereri in instanta in caz de neplata, iar in opinia mea debitorii – care la randul lor ar trebui sa realizeze o analiza a creantei – care constata indeplinirea conditiilor de admisibilitate, ar trebui sa se conformeze somatiei pentru a evita plata cheltuielilor de judecata si de executare, care vor mari in mod artificial creanta initiala.
Ulterior procedurii somatiei, cererea introductiva se formuleaza ca si sub imperiul vechii legi, insa la momentul depunerii la instanta aceasta urmeaza cursul procedural stabilit de noul de procedura. Cererea este comunicata paratului, poate depune intampinarea cu trei zile inainte de termenul stabilit de instanta. De mentionat ca, in reglementarea actuala, prezenta procedura a primit o estimare legala a duratei judecatii, in cazul in care creanta nu este contestata. in aceasta situatie ordonanta de plata trebuie sa fie emisa in maxim 45 de zile de la data introducerii cererii. Practica va demonstra modul in care aceasta estimare se va respecta. Ce ar trebui sa retina insa creditorii, este faptul ca de la emiterea ordonantei si pana la punerea sa in executare va mai trece timp, avand in vedere ca redactarea nu intra sub imperiul termenului mai sus mentionat, ci doar emiterea acesteia.
Evident ca se va intampla destul de rar in practica sa avem de-a face cu aplicarea acestor dispozitii, debitorul care decide sa nu plateasca va contesta creanta, ceea ce va exonera instantele de raspunderea respectarii acestui termen.
Ordonanta poate fi atacata de debitor doar cu cerere in anulare, insa, spre deosebire de vechea reglementare, la acest moment cererea in anulare poate fi formulata si de creditor, atat impotriva incheierii de respingere a cererii introductive, cat si impotriva ordonantei de plata partiale. Pana la intrarea in vigoare a noului cod de procedura, hotararea prin care se respingea ordonanta, respectiv somatia de plata, erau irevocabile, creditorul neputand formula vreo cerere, doar in caz de admitere, debitorul avea deschisa calea cererii in anulare, care se judeca de aceeasi instanta, tot in complet de un judecator. in opinia mea, noul cod a facut un pas inainte prin faptul ca cererea in anulare se judeca in complet de doi judecatori, crescand prin aceasta, gradul de acuratete al hotararilor ce vor fi pronuntate, apreciez insa ca in vederea realizarii unei cenzuri reale si a unei verificari total nesubiective a solutiei pronuntate in legatura cu cererea introductiva, se impunea modificarea competentei de judecata a cererii in anulare, care ar fi trebuit sa fie data spre solutionare instantei superioare in grad celei ce a judecat cererea introductiva.
Mai trebuie mentionat ca cererea in anulare nu suspenda executarea, si ca in cazuri bine caracterizate suspendarea se poate incuviinta de catre instanta, doar cu plata de cautiune.
Ca o concluzie, actuala reglementare a realizat o unificare a vechilor dispozitii privind somatia, respectiv ordonanta de plata, din punctul meu de vedere imbogatind procedura, ramanand insa loc de imbunatatiri, pe de-o parte cu privire la competenta de solutionare a cererii in anulare, pe de alta cu privire la reglementarea unui termen estimativ de judecare si a cazului in care debitorul contesta creanta, avand in vedere ca verificarile pe care instanta trebuie sa le realizeze in aceasta situatie nu presupun activitati suplimentare sau administrare de probe, altele decat cele deja aflate la dosar. Un astfel de termen ar fi de natura a clarifica modul de abordare ulterioara al spetei.
AUTOR: Avocat Mihaela Badescu
SURSA: Finante & Afaceri, martie 2013
Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de Procedura Civila, au fost abrogate O.G. 5/2001 privind somatia de plata si O.U.G. 119/2007 privind ordonanta de plata, reglementandu-se sub denumirea de “ordonanta de plata“, ca unica procedura simplificata si urgenta. Ca si pana acum, procedura simplificata a ordonantei de plata poate fi utilizata numai in cazul creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani care sa rezulte din executarea unor contracte, sa fie constatate printr-un inscris ori determinate conform unui statut, si care sa fie insusite de parti prin semnatura sau alt mod admis de lege. Aceasta procedura nu este aplicabila in cazul in care debitorul se afla in insolventa, in aceasta situatie fiind necesara inscrierea la masa credala. Neindeplinirea uneia dintre aceste conditii, va duce la respingerea ordonantei de plata ca neintemeiata, astfel ca promovarea in instanta a unei cereri intemeiate pe titlul IX din noul cod de procedura civila trebuie sa fie facuta dupa analizarea in amanunt a spetei si verificarea indeplinirii conditiilor exprese de admisibilitate, precum si a capacitatii inscrisurilor aflate la dispozitie de a proba indeplinirea acestor conditii si a temeiniciei cererii.
Trebuie mentionat ca inscrisurile sunt singurele probe admise in cadrul acestei proceduri.
Noutatea intervenita in noua reglementare se refera la introducerea unei proceduri prealabile, inexistenta in reglementarea anterioara. Astfel, daca pana la intrarea in vigoare a noului cod de procedura civila o cerere intemeiata pe O.G. 5/2001 sau pe O.U.G. 119/2007 putea fi, la orice moment introdusa in instanta, conform noii reglementari este necesara formularea unei unei somatii, care are pe de-o parte rol de ultimatum, iar pe de alta parte are rol interuptiv de prescriptie. Prin somatia comunicata prin executor judecatoresc sau prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, creditorul ii pune in vedere debitorului sa achite creanta in termen de 15 zile de la notificare, urmand ca in cazul in care debitorul nu se conformeaza, sa se deschida calea ordonantei de plata. Procedura prelabila a somatiei nu este acelasi lucru cu fosta procedura de conciliere, care de altfel nici nu era obligatorie inainte de promovarea unei actiuni ce avea ca obiect una din procedurile speciale in vigoare inainte de 15 februarie, caci debitorul nu e invitat sa participe la o intalnire in cadrul careia sa se negocieze o cale de rezolvare a litigiului. Somatia reprezinta doar o notificare ce va avertiza debitorul rau platnic de iminenta unei cereri in instanta in caz de neplata, iar in opinia mea debitorii – care la randul lor ar trebui sa realizeze o analiza a creantei – care constata indeplinirea conditiilor de admisibilitate, ar trebui sa se conformeze somatiei pentru a evita plata cheltuielilor de judecata si de executare, care vor mari in mod artificial creanta initiala.
Ulterior procedurii somatiei, cererea introductiva se formuleaza ca si sub imperiul vechii legi, insa la momentul depunerii la instanta aceasta urmeaza cursul procedural stabilit de noul de procedura. Cererea este comunicata paratului, poate depune intampinarea cu trei zile inainte de termenul stabilit de instanta. De mentionat ca, in reglementarea actuala, prezenta procedura a primit o estimare legala a duratei judecatii, in cazul in care creanta nu este contestata. in aceasta situatie ordonanta de plata trebuie sa fie emisa in maxim 45 de zile de la data introducerii cererii. Practica va demonstra modul in care aceasta estimare se va respecta. Ce ar trebui sa retina insa creditorii, este faptul ca de la emiterea ordonantei si pana la punerea sa in executare va mai trece timp, avand in vedere ca redactarea nu intra sub imperiul termenului mai sus mentionat, ci doar emiterea acesteia.
Evident ca se va intampla destul de rar in practica sa avem de-a face cu aplicarea acestor dispozitii, debitorul care decide sa nu plateasca va contesta creanta, ceea ce va exonera instantele de raspunderea respectarii acestui termen.
Ordonanta poate fi atacata de debitor doar cu cerere in anulare, insa, spre deosebire de vechea reglementare, la acest moment cererea in anulare poate fi formulata si de creditor, atat impotriva incheierii de respingere a cererii introductive, cat si impotriva ordonantei de plata partiale. Pana la intrarea in vigoare a noului cod de procedura, hotararea prin care se respingea ordonanta, respectiv somatia de plata, erau irevocabile, creditorul neputand formula vreo cerere, doar in caz de admitere, debitorul avea deschisa calea cererii in anulare, care se judeca de aceeasi instanta, tot in complet de un judecator. in opinia mea, noul cod a facut un pas inainte prin faptul ca cererea in anulare se judeca in complet de doi judecatori, crescand prin aceasta, gradul de acuratete al hotararilor ce vor fi pronuntate, apreciez insa ca in vederea realizarii unei cenzuri reale si a unei verificari total nesubiective a solutiei pronuntate in legatura cu cererea introductiva, se impunea modificarea competentei de judecata a cererii in anulare, care ar fi trebuit sa fie data spre solutionare instantei superioare in grad celei ce a judecat cererea introductiva.
Mai trebuie mentionat ca cererea in anulare nu suspenda executarea, si ca in cazuri bine caracterizate suspendarea se poate incuviinta de catre instanta, doar cu plata de cautiune.
Ca o concluzie, actuala reglementare a realizat o unificare a vechilor dispozitii privind somatia, respectiv ordonanta de plata, din punctul meu de vedere imbogatind procedura, ramanand insa loc de imbunatatiri, pe de-o parte cu privire la competenta de solutionare a cererii in anulare, pe de alta cu privire la reglementarea unui termen estimativ de judecare si a cazului in care debitorul contesta creanta, avand in vedere ca verificarile pe care instanta trebuie sa le realizeze in aceasta situatie nu presupun activitati suplimentare sau administrare de probe, altele decat cele deja aflate la dosar. Un astfel de termen ar fi de natura a clarifica modul de abordare ulterioara al spetei.
AUTOR: Avocat Mihaela Badescu
SURSA: Finante & Afaceri, martie 2013