Foarte tânără fiind, am descoperit că tot ceea ce vreau să fac în viață este să devin avocat. Țineam pledoarii în fața oglinzii, studiindu-mi gestica, mimica și tonul vocii. Primele mele susțineri în fața unei instanțe însă, nu au semănat deloc cu pledoariile oglindite de  la 16-17 ani...

După mai bine de 20 de ani de carieră în avocatură, privesc în urmă cu plăcere spre drumul parcurs. Pledoariile  au devenit  mai omogene  și mai pline de fervoare, clienții din ce în ce mai  sofisticați, standardele din ce în ce mai ridicate. Doar sistemul parcă încearcă să îngreuneze misiunea!

Profesia de avocat presupune deținerea unui cumul de abilități. Cunoașterea legii nu mai este demult suficientă, sunt necesare o serie de aptitudini care să completeze știința de carte:  comunicarea eficientă e o aptitudine importantă; a relaționa într-o modalitate elegantă și profesionistă – cu  adversari, judecători, clienți, colegi, colaboratori, furnizori – reprezintă de asemenea o trăsătură de bază; important este însă și a ști să  calculezi costuri și bugete, să ai îndemânarea de a fi în același timp și  manager și director de marketing și vânzări, fără a încălca regulile specifice profesiei!

Totul se derulează în viteză, cine nu reușește să tină pasul, involuează. Piața avocaturii s-a maturizat, tehnologia a scurtat distanțele și a contractat timpul, drept urmare și viteza de reacție trebuie să fie concordantă cu nevoile crecânde ale clienților, care au ajuns în punctul de a adopta în primul rând o politică de prevenție, abia apoi de reparare sau rezolvare a problematicilor curente.
Îmi doresc să constat că am reușit să fiu percepută, în egală măsură, omul ce poate  ajuta în orice situație, dar mai ales profesionistul iubitor de drept, de dreptate, de inovație și de verticalitate. Și îmi mai doresc să constat că această profesie frumoasă, competitivă, dificilă, sinuoasă și provocatoare își va recăpăta strălucirea de altădată!



Avocat coordonator,
Mihaela Bădescu